Aura Mugler
Mugler, Parfumuri

Aura – Mugler

Data aparitiei: 2017

Categorie principală: oriental vegetal carnal

Note de vârf: bergamot şi frunze de rubarbă
Note de mijloc: floare de portocal, note verzi şi ylang-ylang
Note de bază: vanilie de Bourbon, note lemnoase, lemn ambrat şi lemn de santal
Longevitate: persistent
Sillage: moderat
Creatori: Daphne Bugey, Amandine Clerc-Marie, Christophe Raynaud si Marie Salamagne

Sinopsis: Senzualitate & science fiction

Cum spunea Anais Nin: “nu vedem lucrurile aşa cum sunt, ci aşa cum suntem” – legat de parfumuri, oricât ne-am educa nasul, prima reacţie (cea viscerală) este doar un produs al memoriei noastre olfactive. Aura începe cu o notă de camfor şi mentă medicinală (ca o pastă de dinţi Norvea de pe timpuri) în amestec cu mirosul bomboanelor de tuse (acelea dulci, acoperite cu zahăr din cutiile de tablă verde) mâncate în timp ce pijamaua îţi miroase a soluţie de “frecţie”, tâmplele a alifie chinezească, şi în mână ai o cană mare cu şodou cu vanilie făcut de bunica.

Începe deci mentolat, camforat, tropical – o junglă ticsită cu frunze mari, uşor amărui, pline de sevă şi miros verde atât de puternic şi ascuţit încât par că sunt injectate cu o substanţă iredescentă, iradiantă, ca parte a unui experiment (făcând exerciţii de detaşare olfactivă, gândul mă duce şi la Eden de la Cacharel).  După pumnul verde, Aura face du-te-vino între el şi note de rubarbă dulceagă (nu ştiam să o recunosc, dar e acolo un fruct mare, roşiatic, zemos şi dulce ca unul scurs dintr-un compot (făcut fără zgarceli la zahăr). Şi nota verde-biohazard şi fructul se joacă v-aţi ascunselea într-o vanilie groasă şi cleioasă din care îşi scot capul, pe rând.

Edit 1- pt mirosul verde am furat un cuvânt “the shimmer“.  Annihilation e un film (relativ recent, relativ interesant) cu Natalie Portman în rolul principal, făcut după o carte (fabuloasă) dintr-o trilogie (genială, dacă guşti S.F.-ul) scrisă de Jeff Vandermeer.

Avem parte  de o poveste în care o civilizaţie extraterestră  începe o cucerire foarte insidioasă a lumii, infestând o junglă”zona x” şi modificând proprietăţile fizice ale plantelor şi animalelor dinăuntrul graniţelor sale. Vizualul din film, mai ales bariera translucidă surprinde perfect tot conceptul “the shimmer” – manifestarea (vag) perceptibilă a prezenţei străine.

 

 

Edit 2 – verdele seamănă un pic şi cu Decadence / Marc Jacobs – doar că extraterestrul de acolo e un extrovert gen Luc Besson, luat din sala de aşteptare din The Fifth Element; iar cel din Aura s-a cam sălbăticit în junglă.

You may also like...

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *