Bestialul bestiar – Zoologist

Sinopsis:”The basic human need to be watched was once satisfied by God. Now, the same functionality can be replicated with data-mining algorithms.” Deus Ex (video game)

Prima dată ochii mi-au fost furaţi de art-direction-ul vesel, prietenos, proaspat si entuziast al casei Zoologist – o serie de schiţe alb-negru, ca nişte cărţi de vizită făcute într-un stil jucăuş antropomorf-kitsch-goth-post-ironic. Apoi, am aplaudat mesajul etic al brandului – toate parfumurile sunt cruelty-free, nu conţin mosc sau alte produse de origine animală. Am mai dat un layer mai departe, găsind fascinantă aplecarea întru detalii şi acorduri fine – pentru fiecare parfum s-a dus o întreagă munca de cercetare, demnă de o lucrare de specialitate în biologie, si in plus, au fost cautate cele mai potrivite “nasuri” pentru a replica cât mai fidel  “habitatul olfactiv” pentru fiecare specie. S-au unit comportamentele, aspectul animalelor, nuanţele si detaliile (uneori aride, de laborator), într-o sinergie organică, pusa apoi in oglinda/contrast cu specia umană.

“Isteţimea lor ne inspiră, agilitatea lor rezonează cu instinctele noastre primare, iar drăgălăşenia lor ne face să chicotim.” (…) Linia Zoologist surprinde „manierele” regnului animal şi le transformă în arome neobişnuite, frumoase, distractive şi chiar şocante. Acestea vă vor reconecta cu diversele delicii ale lumii „naturale” – spune un mesaj al casei.

Am devenit un fan al casei Zoologist când am perceput un layer mai adânc – jocul dintre esenţa primară şi  cel mai primar dintre simţuri, cel mai conectat la zalele ce se rotesc sub suprafaţa aparent lina. Întrebări despre ce înseamnă umanitate, ce ne face diferiţi de animale. Cât din resorturile care acţionează, în fundal, în creierul nostru reptilian, sunt de fapt motorul întregii noastre existenţe. Care a fost momentul de desprindere de stramosul-maimuta, momentul – monolit (de odiseea spaţială). Când am devenit observatori. Cum ne (mai) satisfacem nevoia de a fi priviţi/vegheaţi. Ce reprezinta grădina zoologică. Cine o populează, de fapt?  Ce esenta, pierduta, cautam de fapt? Cine pe cine priveşte?

Categorie principală: aromatic fructat

Note de vârf: banană, note fructate şi tinctura de sol
Note de mijloc: smochină, fructe tropicale, smirnă, răşini şi note verzi
Note de bază: vetiver, lemn de santal, styrax şi boabe de tonka
Longevitate: foarte mare
Sillage: moderat
Creator: Ellen Covey   

Creatoarea acestui parfum, Ellen Covey, pe lângă faptul că este un nas premiat şi recunoscut, este profesor universiar şi un crescător profesionist de orihidee (propriul său brand de parfumuri numindu-se “Olympic orchids” ) Nu în ultimul rând, este un respectat cercetător, cu o lungă serie de lucrări ştiinţifice publicate despre lilieci, un adevarat “bat-master”expert in psihologia, comportamentul şi ecologia liliecilor.
Am aşteptat cu nerăbdare să miros un parfum făcut cu asemenea atenţie către detaliu, de un dublu specialist – în lilieci şi parfumerie. Mă pregătisem deci pentru o capodoperă. Doar că există o diferenţă străbătută de canale pline de crocodili flămânzi între ceea ce incanta mintea şi ce vrăjeşte simţurile.

Nu îmi place mirosul de banană (desi în Sira des Indes de la Jean Patou, cumva îl tolerez). Din start, pentru mine, experienţa a fost complet ruinată de începutul fermentat, de fruct strivit. După un timp, miroase a pământ ud, a compost, a peştera udă, plină cu lilieci. Cine a vizitat Peştera Muierii ştie exact despre ce vorbesc. Damf de întuneric din “buricul pământului” subteran şi răceală de coridoare înguste de piatră care se pierd în labirinturi scufundate sub apă (coşmarul oricărui claustrofob).
Deşi e pămantos-umed-mineral-fermentat-fructos-raşinos, cumva reuşeşte să păstreze şi o notă aerisita, care îl străbate, în întregul său ADN. Problema este că acel aer vine din peştera subterană mai sus menţionată. Chiar dacă creierul meu spune o da, ce încântare, ce minunată şi interesantă construcţie, animalul din mine mârâie nervos a pericol: banană şi întuneric ud, nu, nu, nu!

Categorie principală: aromatic fructat gurmand

Note de vârf: măr, cireşe, citrice, liliac, lăcrămioare, pară, prune, trandafir şi frunze de violetă
Note de mijloc: miere, caprifoi, mimoză, bujor, lalea şi ylang-ylang
Note de bază: cumarina, frişcă, ambră, muşchi, mosc, lemn de santal şi lemne albe
Longevitate: mare
Sillage: moderat
Creator: Shelley Waddington

Zona floral fructat-gurmandă are o imensă  popularitate – majoritatea licorilor de pe rafturile parfumeriilor, atât noile apariţii cât şi flankerele ultimilor ani gravitează în această zonă dulceag-fructata atât de uşor de iubit şi iubibilă. Dată fiind ultra-mega-saturatia clientelei, bombardată la câteva luni cu lansarea unei noi ape dulci, cu greu reuşeşte un parfum din această familie să scoată căpşorul cu zulufi drăgălaşi deasupra, pentru a fi remarcat. Şi cum sunt atât de multe şi există atât de multe termene de comparaţie, e uşor să îţi dai seama (chiar daca nu esti cunoscător) care sunt  infantile, care sunt doar fructe scufundate în zahăr, care sunt doar interpretări mediocre ale aceleiaşi melodii, care prin repetiţie, a devenit agasantă. La fel ca mişcarea de “positive thinking” care a ajuns să mă facă să duc mâna la un pistol imaginar de la primele semne, şi gurmandele florale fructate au atins nivelul unui zgomot de fond (un white noise făcut de tone de zahăr tos, curgând în cascadă) swiiiishhhhhhh

Şi iată că apare Colibri-ul celor de la Hummingbird – un parfum făcut din “sugar, spice and everything nice” La fel ca un colibri, vibrând intens, şi Hummingbird-ul celor de la Zoologist pare să aibă o energie proprie, pulsând cu intensitatea unui puls de colibri (1260 bpm!) şi propulsându-se vertical  şi rapid, mult deasupra celorlalte parfumuri din familia sa  olfactivă .

Fact: La fel că albinele, pasărea colibri este capabilă să evalueze cantitatea de zahăr din nectar, respingând tipurile de flori cu un procent de zahăr mai mic de 10%, preferând florile cu conţinut cât mai mare de zahăr.  

În concluzie, miroase exact cum arată imaginea publicitară a parfumului: mier-os, dulce, organic, floral, luminos şi eteric. Flori pline de nectar, fructe dulci şi coapte, totul aşezat într-un cuib făcut din  rămurici uşoare de santal şi mosc. Este a-dooo-raaa-bil.

Categorie principală: oriental floral

Note de vârf: măr, magnolie, mandarină, crin, osmanthus, note ozonice şi ceai
Note de mijloc: ambră, note de pământ, iasomie, iris şi paciuli
Note de bază: zibeta, mosc, lemn de santal şi vanilie
Longevitate: mare
Sillage: moderat
Creator: Christian Carbonnel

Un parfum fără o temă e fix ca o poveste poliţistă fără criminal. Panda m-a dus cu gândul, din start, la o compoziţie pe tipar asiatic, o prospeţime abstractă (cum nu am fost până acum în acea parte a lumii cum altfel decât abstractă) de natură picture-perfect, de condimente exotice (aici să zicem că ar fi fost mai concret) şi de temple asiatice cu mirosuri mistice străine mie, dar pe care simt că mintea mea le-ar introduce, cumva, intuitiv, în categoria corectă. Mmm… da şi nu prea.
Panda incepe proaspat şi acrişor, ca un măr pădureţ din care ai muşcat, şi s-a sterpezit universul în jurul tău, în implozie. Măr crescut – banuiesc- undeva pe lângă o centrală defecta pentru că proiecţia notelor de vârf este… nucleară. Prospeţimea aceasta potentă nu are însă nimic de detergent artificial “fresh”, ci este mai mult senzaţia scufundării într-o apă răcoroasă, într-o zi caniculara – transpusa olfactiv. Îţi vine să oftezi de plăcere, tiii, teribilă căldură, monşer.

Parfumul evoluează, deloc plictisitor, bogat şi plin de texturi interschimbabile – uneori simt câteva ore notele de ceai verde lamaios amărui care curg înspre zonele ambrat- pămantoase. Testat în zile diferite, la temperaturi diferite, Panda e jucăuş, se ascunde, apare, te surprinde şi te binedispune. Notele de bază, mai stabile şi ceva mai clasic – lemnoase sunt şi puţin mai masculine pe pielea mea (asta fără să mă deranjeze deloc, dimpotrivă) Desi nu seamana, imi da aceeasi stare de bine ca Eau parfumee au the vert de la Bvlgari.  Daca “Eau parfumee” ar pleca de acasă, ar face o călătorie iniţiatică în Asia timp de câţiva ani, ar urca pe munţi, şi-ar lăsa barba şi cearcăne de panda ar ajunge …Panda.

Îmi place mult. Până acum este singurul care are şanse să se transforme din decant în sticlă plină.

PS -Partea amuzantă a fost legată de reacţiile celor din jur. Comentariul care mi-a rămas în minte fiind acela că “miros a grajd”. Oh well, poate următorul parfum o să fie Satyr. Sau Human. Why not both:

” God and the gods were apparitions of observation, judgment, and punishment. Other sentiments toward them were secondary”Deus Ex (video game)

Va urma

Like: