Data aparitiei: 2008
Categorie principală: floral fructat gurmand
Note de vârf: note fructate
Note de mijloc: tinctura de trandafiri, crin, tuberoza şi iasomie
Note de bază: note lemnoase, vanilie, miere albă şi paciuli
Longevitate: foarte persistent
Sillage: greu
Creator: John Stephen
Sinopsis: Miere, miere și iar miere
Mierea e o notă cu care mă împac greu în parfumerie, deşi atrăgătoare la început, prea des şi repede devine acaparant-cleioasă şi sufocant-claustrofobica, fix ca în imaginea aceea iconica cu Monica Belluci cu stratul de miere groasă scurgându-i-se pe chip. Şi mă enervez. Şi tot încerc să o îmblânzesc şi să găsesc ACEA miere pe care să o fac a mea.
Cum să nu vrei să miroşi a miere? Ce poate să fie mai ancestral dulce-pacatos ca mierea? De la biblicele tărâmuri promise plămădite din lapte şi miere, trecând prin ambrozia şi nectarul zeilor, ajungând la eternul Yggdrasil, giganticul arbore din mitologia nordică, înfipt cu rădăcinile sale în cele nouă lumi, picurând miere.
Boadicea este o odă adusă mierii. Perfect compusă, cu o aplecare asupra detaliilor demnă de un Hieronymus Bosch, pictând cu molecule de aromă o eternă grădină a desfătărilor lumeşti.
E despre miere, dar la fel ca păcatele, o câte fete şi câte înfăţişări şi nuanţe poate căpăta! Miere întunecată, senzuala, fetişizata, uneori animalic-sarata, că o transpiraţie ascuţită, apoi o miere vegetală, citrica, florala – în sensul în care toate florile pământului sunt amestecate într-un vârtej. Ca o paletă pe care oricâte culori ai amesteca, rezultatul e tot dulce-profund şi roşu.
Îl luasem să îl fac cadou. M-am răzgândit.
La ce mă duce cu gândul? Arcana – Le serpent rouge
Ce frumos ai scris 😀 M-am indragostit de mierea asta, din cauza ta :))
Ti-ai asumat deja, si n-a fost ieftina deloc :)))